Este posibil ca oamenii de Neanderthal să fi inventat lipiciul antic printr-o metodă complexă de transformare a scoarței de mesteacăn.
Acest lucru indică faptul că rudele noastre dispărute erau probabil interesate de chimie.
Analizând mostre din lipiciul antic, cercetătorii au descoperit că cel mai probabil acesta a fost sintetizat în încăperi subterane care au restricţionat fluxul de oxigen, ceea ce a oferit informații despre capacităţile cognitive ale acestei specii umane preistorice.
Cunoscut sub numele de gudron de mesteacăn, acest lipici este cea mai veche substanță sintetică descoperită vreodată, cele mai vechi mostre fiind atribuite oamenilor de Neanderthal. Cu toate acestea, oamenii de știință sunt nehotărâți cu privire la modul în care a fost creat lipiciul: unii cred că a fost creat în structuri subterane construite special, în timp ce alții cred că oamenii de Neanderthal ar fi produs accidental gudron în timp ce ardeau scoarța de mesteacăn.
Pentru a determina modul în care a fost făcut gudronul, cercetătorii au analizat două mostre dintr-un sit de Neanderthal din Germania numit Königsaue. Aceste exemple antice au fost apoi comparate cu zeci de mostre de referință pe care autorii studiului le-au creat folosind cinci tehnici diferite din Epoca de Piatră.
Făcând acest lucru, ei au descoperit că gudronul de mesteacăn produs în subteran conținea niveluri ridicate de polimer natural numit suberin, în timp ce gudronul produs prin arderea scoarței deasupra solului nu îl conține. Observând că ambele probe din situl Königsaue erau bogate în suberin, cercetătorii sunt destul de convinși că oamenii de Neanderthal fabricau lipici în subteran, subliniază IFL Science.
„Dacă suberina este inclusă numai în gudronul de mesteacăn realizat cu tehnici subterane în medii cu oxigen scăzut, prezența sa în gudronul Königsaue indică fără ambiguitate utilizarea uneia dintre aceste tehnici la Königsaue”, scriu oamenii de știință.
Pentru a confirma această descoperire, autorii au analizat structura chimică a adezivului antic folosind metode precum spectroscopia în infraroșu și cromatografia în gaz-spectrometrie de masă. Făcând acest lucru, ei au descoperit că „semnătura chimică generală a ambelor artefacte de gudron Königsaue este cel mai asemănătoare cu cea a gudroanelor fabricate sub pământ”.
Pe baza acestui rezultat, cercetătorii au ajuns la concluzia că oamenii de Neanderthal „au distilat gudron într-un mediu subteran creat intenționat, care a restricționat fluxul de oxigen și a rămas invizibil în timpul procesului”.
Discutând despre semnificația acestei descoperiri, ei explică că „dacă aceste două piese ar fi fost realizate cu o metodă supraterană, cum este metoda de condensare, ar fi dificil de argumentat că gudronul de mesteacăn de Neanderthal reflectă o tehnologie complexă”.
„Dar dacă mostrele piesele de la Königsaue au fost realizate printr-o metodă care include procese subterane invizibile și au creat intenționat medii cu conținut scăzut de oxigen, o astfel de descoperire ar implica ideea că oamenii de Neanderthal au inventat sau dezvoltat un proces tehnic pentru transformarea lumii lor materiale”, spun cercetătorii.
„Acest lucru, la rândul lui, ar oferi o perspectivă valoroasă asupra capacităților lor cognitive și culturale”, scriu ei.
Studiul este publicat în revista Archaeological and Anthropological Sciences.
Tezaur dublu de comori vikinge, descoperit lângă fortul lui Harald I al Danemarcei
Secetele severe, o posibilă cauză a prăbușirii Civilizației de pe Valea Indului
O movilă funerară aparent goală ascunde o navă vikingă veche de 1.200 de ani